Atracţii turistice

Castelul Peleș

Castelul Peleș din Sinaia, reședința de vară a regilor României, a fost construit la dorința regelui Carol I al României (1866-1914), după planurile arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, și a fost decorat de celebrii decoratori J.D. Heymann din Hamburg, August Bembe din Mainz și Bernhard Ludwig din Viena.
Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.
Principele Carol I, ales domn al României în 1866, vizitează pentru prima dată Sinaia în luna august a acelui an, rămânând încântat de frumusețea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotărăște construirea unui castel într-un loc retras și pitoresc: Piatra Arsă. Câțiva ani mai târziu, în 1872, el cumpără terenul (1000 de pogoane), iar lucrările încep în 1873, sub conducerea arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman. Mai întâi, lucrătorii au depus eforturi pentru a stăpâni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de apă sau alunecările de teren.
Celor 300 de muncitori care au lucrat aici le-au trebuit doi ani pentru terminarea amenajărilor; în tot acest timp, domnitorul a supravegheat personal, în detaliu, lucrările. În 1875 se pune piatră de temelie a castelului, sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I.
În 1883 are loc inaugurarea oficială a Peleșului, pe care domnitorul l-a văzut ca pe un „sediu” al noii dinastii. Iar așezarea sa pe Valea Prahovei nu era întâmplătoare. Nu departe, la Predeal, era pe vremea aceea granița României cu Austro Ungaria. Dar, ulterior, după unirea Transilvaniei cu Vechiul Regat, castelul a ajuns să fie amplasat chiar în inima țării.
Peleșul a căpătat apoi o tot mai mare importanță, devenind resedința de vară a familiei regale române, care petrecea aici destul de multă vreme, de obicei din mai până în noiembrie. Aici s-au ținut importante întruniri politice, cum au fost Consiliile de Coroană din 1914 (când s-a hotărât neutralitatea României din primul război mondial, care tocmai începuse) și 1925.
Castelul a găzduit multe personalități ale vremii, scriitori, muzicieni, dar și regi și regine. Cea mai importantă vizită fost aceea a bătrânului împărat al Austro-Ungariei, Franz Joseph, în 1896. Acesta a făcut o mulțime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumusețea și bogăția castelului. În 1906 se aștepta o nouă vizita a împăratului, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentul imperial, însă vizita lui Franz Joseph nu a mai avut loc.

Turnul Croitorilor

Turnul Croitorilor a fost construit în secolul al XV-lea, scopul acestuia fiind acela de depozitare, dar în caz de pericol cele două ganguri se puteau închide cu porţi metalice. În anul 1676, în timpul incendiului, praful de puşcă depozitat aici a explodat, distrugând partea superioară a turnului.

Muzeul de Istorie

Muzeul de Istorie din Sighișoara este un muzeu județean din Sighișoara, amplasat în Piața Muzeului nr. 1. Muzeul a fost organizat în Turnul cu Ceas, datând din secolele al XIV-lea, refăcut în sec. al XVI-lea și apoi în 1678 și 1894. Turnul face parte din complexul Porții din față ce asigură accesul în Cetate din Orașul de Jos, inițial cu două treceri carosabile, este înalt de 64 m, cu cinci nivele, cu galerie deschisă din lemn la ultimul nivel. Parterul Turnului, alcătuit din piatră de râu cu pereți groși de 2,30 m, datează din secolul al XIV-lea. Turnul a fost afectat de incendiul din 1676 și a fost refăcut parțial, ca și acoperișul, de către meșteri de formație barocă – Veit Gruber, Philipp Bonge și Valentinus Zimmermann. La 1648 se adaugă sferturile de oră la ceas de către Johan Kirschel din Königsberg, figurinele fiind refăcute în 1677, și reprezintă zilele săptămânii sub chipul zeilor antici și zeițele Păcii, Dreptății și Justiției, doi îngerași Ziua și Noaptea, doi toboșari și călăul. Aceste figurine au fost restaurate între anii 1999 – 2001. Turnul a fost până în 1556 Primăria orașului, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea a devenit muzeul de istorie al orașului Sighișoara. Muzeul de Istorie Sighișoara deține următoarele categorii de colecții: arheologie (preistorie, daco-romană, migrații, medievală), farmacie și instrumentar medical, artă, mobilier, arta decorativă, instrumente muzicale, obiecte și unelte de breaslă, orologerie, etnografie: mobilier, unelte de uz gospodăresc, textile, ceramică, icoane pe lemn și pe sticlă; arme albe și arme de foc, numismatică.
Muzeul a fost organizat în Turnul cu Ceas, monument istoric din secolul al XIV-lea.

Castelul Pelișor

Castelul Pelișor este un palat de mici dimensiuni construit pe domeniul castelului Peleș (în valea Prahovei). Ridicat între 1899 și 1902 de arhitectul ceh Karel Liman și decorat de artistul vienez Bernhardt Ludwig, castelul Pelișor a devenit, începând cu anul 1903, reședința de vară a principilor moștenitori ai României.
A fost construit din dorința regelui Carol I, ca reședința a principilor moștenitori Ferdinand și Maria.
Mobilierul și decorațiunile interioare, realizate în bună măsură de către Bernhard Ludwig, indică un spațiu rezidențial (hall, cabinete de lucru, capela, “camera de aur”), tributar inovațiilor mișcărilor artistice de la începutul secolului al XX-lea.
Pelișor are doar 99 de încăperi, față de Castelul Peleș cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reședință princiară, și poartă amprenta unei personalități puternice: a reginei Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile și desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat și biroul ei, iar pereții Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoției, locul natal al ei. Aici au crescut și copiii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) și Nicolae.
Principalele săli sunt:
Holul de onoare, rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedește luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900.
Biroul regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenașterii germane, se detașează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfățișează castelele Peleș, Pelișor și Foișor.
Capela integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spațiu placat cu marmură de Ruschita, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripție emblematică. Nota de reculegere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă.
Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte și Meserii de la Sinaia (școala înființată de rege), după planurile și desenele reginei. Sculptate în lemn de tei, aurite, ele poartă în decorație antrelacul de inspirație celtică și elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900.
Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior impodobit cu coloane brancovenești și un cămin specific interioarelor românești, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele și masa pentru corespondență sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul și crucea gamată.
Detaliu din camera de aur a castelului Pelișor.
Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este însolită ca decorație. Pereții din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema orașului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar și legat de Scoția, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice și bizantine este pus în valoare și de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon.
Castelul Pelișor deține o valoroasă colecție de artă decorativă aparținând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artisti ca E. Galle, frații Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O mențiune specială merita manuscrisul – pergament pictat realizat de Maria și dăruit lui Ferdinand în 1906. Arta plastică poate fi grupată sub genericul “Tinerimea artistică”, mișcare patronată de regină, ce reunea artiști români aflați la începutul carierei.
La Castelul Pelișor se află și alte lucrări ale Reginei Maria, în afară de manuscrisul menționat anterior, ca de exemplu câteva acuarele reprezentând crini.

Turnul Cojocarilor

Turnul Cojocarilor sau Turnul Blănarilor de pe partea vestică a zidului înconjurător este unul dintre cele două turnuri de apărare a porții Törle, unde pe vremuri, în fiecare seară se făcea împărțirea turmelor.
A fost construit probabil la în secolul XV, și apărat de breasla cojocarilor. Incendiul din 1676 care a devastat aproape jumătate din localitate, a distrus și turnul, care a fost reparat, supraînălțat și a căpătat această formă. Este un turn cu bază pătrată și 4 etaje. Ultimul etaj iese în consolă, și se pot observa guri de păcură.

Casa Vlad Dracul

În Piața Turnului Sfatului se află Casa Vlad Dracul, în care se presupune ca s-a născut Vlad Țepes, numit Dracula. Fiul voievodului Țării Românești Vlad Dracu a fost renumit pentru pedepsele exemplare aplicate adversarilor săi, de unde s-a născut și legenda Dracula. Vlad Țepeș zis Dracula s-a născut în anul 1431.
După toate probabilitățile Vlad aici a trăit până la vârsta de 4 ani, fiindcă tatăl său a locuit între anii 1431-1436 în orașul-cetate Sighișoara. În prezent în casă funcționează un bar și un restaurant.

Contactează operatorul CNML 2024

4 + 9 =

Operatorul CNML 2024

Adresa: Str. A. Panu nr. 13, Iasi
Tel.: 0332.40.88.00-05
E-mail: [email protected]
Website: www.eventer.ro

Parteneri Media